literatura, omagii, Anei, gheorghe apetroae sibiu

  Omagii

                                                     Soţiei Ana

Maternă graţie, cu mâinile zăpezi
fără răgaz hrăneşti vieţi,
sporind lumina-n dimineţi
cu chip senin, astral...
~~~
Din tot ce dai nimic nu ceri,
      atunci când semeni primăveri
cu aripile de poveri
la cheiul încercat de val ...

Cunună vie în miresme-
copiii, flori pe braţe creşti;
la viitor eşti arbore de vieţi
şi graţie, în glorie eternă...~~~
~~~
Homages
                                                           To my wife Ana


Maternal grace, cellular soul
you feed lives unceasingly
enhancing the light of every morning
with serene and starlike face...~~~
for all you give you ask for nothing,
then, when you grow springs,
with burdened wings,
at the quay washed up by the wave...~~~
vivid crown, shield and emblem,
children like flowers, on your arms you raise
for the future - a tree of lives and grace,
within the everlasting glory...